PARC:
1. Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică
2. suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările (silvică, minieră, vânătorească etc.) sunt interzise, pentru a se păstra neschimbat mediul natural
3. complex sportiv dotat cu mai multe terenuri și amenajări, situat într-un parc
4. Teren împrejmuit, unde vânatul este crescut și îngrijit pentru vânătoare
5. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor
6. Totalitatea vehiculelor unei întreprinderi, ale unei instituții
7. Totalitatea instalațiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu